În zilele noastre, neoanele joacă un rol important. Acestea pot fi văzute pe străzile marilor orașe, ale orășelelor și chiar la sate. Neoanele pot lua forma unor contururi și litere curbate sau îndoite artistic. Adaugă un efect colorat și luminos oricărui element realizat din ele. Un logo luminos, un banner sau o firmă montată pe clădirea unui restaurant, a unui cinematograf ori a unui magazin de îmbrăcăminte atrag în mod deosebit atenția trecătorilor și îi încurajează să apeleze la servicii sau să facă cumpărături. Neoanele sunt o idee care atrage privirile și care, încă de la începuturile lor, s-a dovedit excelentă în industria publicității.
Începuturile carierei neoanelor
Cuvântul „neon” provine din cuvântul „neos” și înseamnă „gaz nou”. Neonul se găsește în mod natural în atmosferă, însă în cantități mici. Gazul neon a fost descoperit în 1898 de William Ramsay și Morris Travers. George Claude a fost însă primul care a creat neonul. El a combinat gaze electrice, apoi a trecut curent electric prin ele. În urma acestui experiment s-a produs o descărcare, vizibilă în diferite culori. Când creatorul neoanelor și-a dat seama că tuburile de sticlă pot fi răsucite în diverse feluri și poziții, a participat în 1910 la o expoziție de la Paris. Acesta a fost începutul perioadei de glorie a neoanelor.
Ce este un neon? Cum se realizează?
Neoanele sunt tuburi de sticlă umplute cu gaze inerte. Asta înseamnă că nu reacționează cu alte substanțe chimice. După umplerea tubului cu gaz, la capetele acestuia se conectează câțiva electrozi, iar energia transportată prin tensiune electrică face ca atomii din interiorul gazului să fiarbă.
Cum se desfășoară procesul de realizare a neoanelor?
Procesul de realizare a neoanelor cuprinde câțiva pași importanți și este unul îndelungat și laborios. Primul pas este întotdeauna alegerea proiectului pe care dorim să-l realizăm. Următorul pas este imprimarea acestuia pe hârtie albă ignifugă, pe care marcăm discret locurile unde va fi necesar să îndoim materialul. Apoi putem începe să modelăm tuburile. Procesul se desfășoară la o temperatură de 800° C - 900° C, obținută cu ajutorul unui instrument numit arzător cu bandă. După ce sticla se înmoaie, ceea ce se întâmplă în aproximativ 30 de secunde, o îndoim până capătă forma dorită. După topire și îndoire, conectăm electrozii la capătul fiecărui tub. Apoi bombardăm fiecare tub cu un bombardier electronic de 20000 de volți. Spre final, nu trebuie să uităm să injectăm gazul folosit la realizarea elementului, iar apoi să lipim neonul de un alt element din lemn sau plastic. Ce mai rămâne de făcut? Să aprindem lumina și să ne bucurăm de rezultatul muncii. Acesta este ultimul pas, care ne permite să verificăm lucrarea realizată.
Ce culoare are neonul?
Neonul clasic și autentic are o nuanță portocaliu-roșiatică, iar în stare pură, într-un tub transparent de sticlă, se vede roșu. Dacă neonul nu are nuanța roșie clasică, înseamnă că nu conține gaz neon. Se știe că gazele nobile emit lumină în propria culoare atunci când sunt supuse unei tensiuni înalte. Astfel, heliul luminează în roz, criptonul capătă o nuanță galben-verzuie, xenonul devine lavandă, iar argonul luminează în albastru deschis. Radonul este, de asemenea, un gaz nobil, însă este singurul care nu reacționează la electricitate emițând lumină colorată și, prin urmare, este singurul gaz nobil care nu se folosește în neoane.
Se pot obține mai multe nuanțe de neon prin aplicarea unor straturi variate pe sticla tuburilor. De aceea, când sunt stinse, neoanele sunt albe sau colorate — în al doilea caz, sticla este vopsită. În ceea ce privește paleta de culori a neoanelor, merită menționat că neonul clasic roșu și cel albastru clasic sunt realizate din sticlă transparentă, respectiv din sticlă pentru neon, precum și din argon. Toate celelalte culori se pot obține însă prin modificarea sticlei cu ajutorul pulberilor fluorescente, de exemplu pentru neoanele roz, violet sau verde, ori prin colorarea sticlei.
Neonul este o artă în sine
De când iluminatul cu neon s-a răspândit în întreaga lume, începând cu secolul al XIX-lea, mulți artiști au devenit interesați de utilizarea acestuia în artă. Neonul a început să fie folosit în filme, emisiuni de televiziune și în arta modernă. Julia Bickerstaff, o cunoscută creatoare de neonuri, s-a bucurat de o mare popularitate în întreaga lume. Ea a realizat firme luminoase pentru filmele Star Trek și pentru un hotel celebru din Dubai. Bruce Nauman este o altă personalitate renumită, un veteran printre artiștii neonului. A creat zeci de proiecte și colecții, pe care le-a prezentat ca opere de artă în muzee prestigioase și renumite din întreaga lume.
Neonurile sunt, cu siguranță, mai mult decât simple „luminițe”. Sunt adevărate opere de artă, care ocupă în prezent un loc de seamă și în industria publicitară.

